22 Octombrie
Workshop
Joc Urban: Da, dar există o problemă
Scopul acestui joc de simulare a participării este de a explora posibilitățile design-ului participativ prin împingerea către extrem a limitelor individualismului / idolatrizării proprietăților private, situații atât de comune în Europa Centrală și de Est. Jocul a luat naștere datorită confirmării că spațiile publice / spațiile comune / proprietățile comune / spațiile deținute de municipalitate nu funcționează corect în țările post-socialiste.
Jocul explorează o utopie inversă, renunțând la copierea sistemelor civilizate de gestionare a spațiilor publice / comune și alegând privatizarea generală. Micro-privatizarea fondului locativ în țările post-socialiste a generat un exemplu de a nu vinde proprietăți mari (precum o întreagă clădire de apartamente) investitorilor privați, ci de a atribui apartamentele rând pe rând celor care locuiesc în ele. Acesta reprezintă modelul folosit pentru spațiile publice pe parcursul jocului: crearea de parcele mici care să fie date oamenilor din vecinătatea acestora.
Ce se întâmplă atunci când totul este împărţit în acest fel, nu doar parcelele, ci și străzile și trotuarele? Ipoteza este că fiecare proprietar trebuie să colaboreze și să planifice utilizarea întregului cvartal, altfel se generează situații în care anumite parcele nu vor fi accesibile și utilizabile de către proprietarii lor.
Jocul se bazează pe comerțul de utilizări, pe un flux regulat și automatizat de bani. Totul are un cost definit și toți participanții vor trebui să gestioneze venitul și cheltuielile spațiilor utilizate. Așa cum alții au utilizări reale producătoare de materii prime, cum ar fi grădinăritul, baruri cu terasă etc., chiar și utilizarea unei pasarele trebuie taxată, în caz contrar proprietarul interzicând accesul altor persoane. Astfel, la final, comunitatea va trebui să coopereze la definirea ratelor de utilizare ale fiecărei funcțiuni și plasarea funcțiunilor în așa fel încât toată lumea să aibă un beneficiu. Acest lucru poate genera un sistem cu sold zero la final, însă prin utilizarea productivă a parcelelor și deschiderea funcțiunilor către utilizatori externi (turiști), comunitatea poate obține un echilibru pozitiv în care fiecare proprietar are un beneficiu.
Rezultatul poate fi un real proces participativ, în care de la apărarea individualistă a proprietății private și a beneficiilor proprii, cel mai bun design poate genera management participativ real și - mai puțin frecvent în Europa centrală şi de est - o bună mentenanță a spațiului.
Pentru a simula acest proces, vom diviza piața Sinaia în parcele, folosindu-ne de caroiajul existent al acesteia, însă îl vom extinde până la cladiri, cel puțin într-o direcție. Vom folosi un plan la scară mare, imprimat, al pieței și post-it-uri colorate de formă pătrată pentru a reprezenta funcțiunile. Vom folosi de asemenea în cadrul jocului bani fictivi și un sistem pentru a înregistra fluxurile acestora.
Fiecărui participant îi este atribuită o personalitate cu propriile sale nevoi și un capital de pornite. Parcelele vor fi distribuite jucătorilor în mod egal, în ordine aleatorie. Rundă după rundă, vom vedea modul în care colaborarea bazată pe promovarea vânzării de utilizări ale spațiului poate crea o nouă metodă radicală de design urban benefic tuturor.
Activitatea se va desfășura în limba engleză.
Pentru înscrieri accesați linkul de aici.
Balint Kadar
Arhitect, urbanist, a obţinut masterul în arhitectură în 2003 şi titlul de doctor în 2015 la Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta. Predă şi cercetează în cadrul departamentului de Planificare Urbană şi Design a BME. Activează în ONG-uri arhitecturale din 2000, organizând conferinţe, workshop-uri şi evenimente sociale în asociaţia Memo până în 2006, şi în KEK de atunci.